O nouă recesiune "va afecta Europa în 2012"

Foto: Reuters Arhivă.

Zona euro va intra într-o uşoară recesiune în primul trimestru al anului viitor, estimează într-un raport dat publicităţii vineri de agenţia de rating Standard & Poor's (S&P).

S&P susţine că a doua jumătate a anului viitor va aduce o creştere moderată.

Potrivit agenţiei de rating, declinul care afectează deja economiile din Spania, Portugalia şi Grecia se poate extinde către alte state, inclusiv Germania şi Franţa.

Indicii de productivitate din zona euro înregistraţi în ultimele luni arată o posibilitate mărită de intrare în recesiune a acestei zone la începutul anului 2012, spun analiştii S&P.

Prognozele de creştere vor fi reevaluate în scădere pentru Germania de la 1% la 0,8%, Franţa de la 0,8% la 0,5% iar Italia de 0,2% la 0,1%, se mai arată în raportul agenţiei.

Raportul Standard & Poor's estimează că o uşoară recesiune economică are o probabilitate de 60%, în timp ce o recesiune mai severă are o probabilitate de 40%.

Şi Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) a estimat că economia zonei euro va scădea în trimestrul al patrulea cu 1% şi cu 0,4% în primul trimestru din 2012.

Pentru Marea Britanie, previziunile OCDE arată o scădere de 0,03% în acest trimestru, şi încă 0,15% în următorul.

De asemenea, grupul a revizuit în scădere previziunile pentru creşterea economică la nivel mondial la 3,8% în acest an şi 3,4% anul viitor.

Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică reprezintă ţările bogate, cum ar fi cele din zona euro, Statele Unite şi Japonia.

The Economist: 2012 va fi un an greu în România

Efectele crizei datoriilor de stat din zona euro, accesul dificil la credit şi începerea programului de restituire a împrumutului de la Fondul Monetar Internaţional (FMI) anunţă un an dificil pentru România în 2012, iar bugetul se bazează pe estimări prea optimiste, potrivit The Economist, citat de Mediafax.

Într-un articol intitulat "Puneţi-vă centura de siguranţă", The Economist discută bugetul României pe 2012, obiectivele guvernului, perspectivele economice şi situaţia sistemului bancar.

"După doi ani de recesiune şi austeritate, românilor le-ar prinde bine nişte veşti bune. Aşa că anunţul recent că economia a crescut cu 4,4% în trimestrul al treilea faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut a fost primit călduros. Însă optimismul nu are şanse să dureze, din cauza efectelor crizei din zona euro, situaţiei dificile din sistemul bancar şi tranşele datorate anul viitor FMI", notează The Economist.

Publicaţia aminteşte câteva dintre măsurile incluse în proiectul de buget pentru 2012, precum îngheţarea salariilor şi pensiilor din sistemul public, introducerea unei cotizaţii suplimentare în sănătate şi privatizarea unor active ale statului.

"Guvernul speră că, prin astfel de măsuri, va reuşi să reducă deficitul bugetar la numai 1,9% din PIB anul viitor, de la 4,4% din PIB în 2011. Însă acest obiectiv depinde de nişte presupuneri cam roz, inclusiv o creştere economică de circa 2% şi o mai bună absorbţie a banilor de la UE", scrie The Economist, adăugând însă că băncile s-ar putea dovedi, în final, cea mai mare problemă a României.

Revista atrage atenţia că 16% din activele din sistem sunt controlate de bănci greceşti, iar autorităţile de la Viena au impus restricţii pe creditarea băncilor austriece în Europa de Est.

O altă "durere de cap" a României este sistemul de sănătate, potrivit The Economist. Pacienţii vor trebui să plătească parţial tratamentul primit, prevedere criticată dur de medici, care ameninţă cu demisia în masă, asemenea celor din Slovacia, scrie publicaţia.

În plus, contribuţiile sociale vor continua să fie percepute pentru toate formele de venit, inclusiv pensiile şi chiriile, iar creşterea TVA, adoptată la jumătatea anului trecut, va fi menţinută.

"Birocraţia şi corupţia sunt încă fenomene, iar procedurile din justiţie sunt îndelungate şi inconsistente. Unul dintre cei mai importanţi judecători din ţară, Gabriela Bîrsan, este anchetat pentru acuzaţii de luare de mită în schimbul unor verdicte favorabile", se spune în articol.

În sondaje, aproape jumătate dintre români consideră că criza economica va dura mai mult de trei ani. Două treimi afirmă că au fost afectaţi de tăieri, iar numai 7% aprobă modul în care guvernul a gestionat criza, observă The Economist.

"A te pregăti pentru vremuri tulburi pare reacţia firească", conchide publicaţia

Zona euro în 2012: Cele patru scenarii ale apocalipsei

Expansiunea masei monetare printr-o injecţie de lichiditate din partea Băncii Centrale Europene, defaulturi ordonate a celor mai îndatorate ţări, ieşirea Greciei din zona euro şi formarea unui nou bloc monetar sunt cele patru scenarii posibile luate în calcul de către firma de consultanță și audit PricewaterhouseCoopers (PwC) în raportul ''What next for the Eurozone - Possible scenarios for 2012'', citat de Agerpres.

Raportul analizează impactul fiecărui scenariu asupra zonei euro în ceea ce priveşte nivelul estimat al inflaţiei şi creşterea Produsului Intern Brut în perioada 2012-2016.

Potrivit analizei, primul scenariu, respectiv expansiunea masei monetare, presupune că Băncii Centrale Europene i se permite să injecteze lichiditate în sistemele financiare ale economiilor vulnerabile. Recesiunea este evitată, ratele dobânzilor sunt menţinute la un nivel scăzut pe termen scurt, dar inflaţia va depăşi ţinta de 2%, iar moneda europeană se va deprecia.

În al doilea scenariu, PwC arată în raport că un program de defaulturi voluntare este agreat de statele cele mai îndatorate, ceea ce va conduce la o spirală de contracţie a economiei şi o recesiune prelungită, care va dura între doi şi trei ani şi va rezulta într-o scădere cu aproximativ 5% a PIB-ului zonei euro.

În scenariul al treilea, Grecia este nevoită să iasă din zona euro, caz în care țara se va confrunta cu o recesiune severă, cu o depreciere rapidă a monedei şi cu un puseu inflaţionist. Statele rămase în această zonă vor căuta să protejeze moneda printr-o disciplină fiscală dură şi prin luarea de măsuri caresă redea încrederea investitorilor, însă se vor confrunta cu o recesiune de până la doi ani.

Cel de-al patrulea scenariu presupune apariţia unui nou bloc monetar, un acord franco-german care pleacă de la ideea că actuală zonă euro este nesustenabilă și lasă loc pentru apariţia unui bloc monetar mai mic şi mai strict reglementat. Astfel, noua monedă euro ar urma să se aprecieze puternic, iar economiile din noul bloc monetar ar trece printr-un boom al consumului intern. De cealaltă parte, economiile excluse din noua zonă euro vor înregistra o depreciere puternică a monedelor proprii şi se vor confrunta cu o recesiune masivă.

România, probleme cu exporturile şi cu băncile?

"Ne aşteptăm ca aceste scenarii să aibă un impact şi în afara zonei euro. Ţări precum Marea Britanie, SUA şi ţările central şi est-europene, printre care şi România, s-ar putea confrunta cu scăderea nivelului exporturilor şi cu probleme ale sistemului bancar", a declarat directorul PwC Macro Consulting, Yael Selfin.

În opinia lui Selfin, defaulturile ordonate ale statelor cele mai îndatorate, ieşirea Greciei din zona euro şi expansiunea masei monetare în zona euro vor face din Marea Britanie un "adăpost" pentru capitaluri. Astfel, fluxurile de capital dinspre zona euro către Marea Britanie vor duce la o apreciere a lirei sterline în faţa euro.

Costurile de finanţare vor scădea, de asemenea, pe măsură ce investitorii cumpără obligaţiuni guvernamentale britanice în dauna celor mai riscante din zona euro.

Surprize de proporţii

"Trecem în acest moment printr-o perioadă de incertitudini fără precedent în zona euro. Consecinţele politice şi economice ale crizei din zona euro sunt greu de cuantificat, deşi au caracteristici comune. O ajustare bruscă la noile realităţi fiscale va fi inevitabilă", a mai spus Yael Selfin.

Zona euro, în anul 2012, s-ar putea să fie foarte diferită de cea pe care o cunoaştem astăzi, iar implicaţiile pentru companiile din interiorul şi din exteriorul regiunii sunt uriaşe, a conchis Selfin.

BCE anunta masuri pentru sustinerea bancilor

Banca Centrala Europeana (BCE) a anuntat introducerea unor finantari pe termen mai lung, de trei ani, pentru banci si acceptarea unei game mai largi de garantii in cadrul operatiunilor monetare, pentru a reduce tensiunile din piata financiara si pentru a sustine creditarea in zona euro.

Masurile neconventionale, care trebuie sa asigure un acces mai bun al bancilor la lichiditate, au fost anuntate de presedintele BCE, Mario Draghi intr-o conferinta de presa, dupa ce institutia a redus dobanda de politica monetara la minimul record de 1%, la care s-a aflat si in timpul crizei financiare, potrivit Financial Times, citat de Mediafax.

Operatiunile pe trei ani sunt cele mai lungi din istoria BCE, iar primele fonduri vor fi puse la dispozitia bancilor la 21 decembrie, urmand sa inlocuiasca o oferta pe 12 luni programata pentru acea data.

BCE se asteapta la o evolutie a economiei zonei euro variind intre o contractie de 0,4% si o crestere de 1% anul urmator. Pentru acest an, institutia se asteapta la un avans de 1,5-1,7%.

Seful BCE a notat riscurile substantiale si incertitudinile ridicate pentru perspectiva economica, dar se asteapta la o recuperare, chiar daca foarte slaba, anul urmator.

Banca centrala va relaxa si regulile pentru unele garantii cerute la operatiunile monetare, de la "AAA" in prezent la "A", a declarat Draghi.

Institutia va reduce si rata rezervelor de la 2% la 1%. Rata rezervelor este un indicator folosit la calcularea rezervelor minime obligatorii pe care bancile trebuie sa le constituie la o banca centrala.

"Aceasta decizie va elibera garantii", a spus Draghi.

Presedintele BCE a negat in conferinta de presa ca ar fi indicat saptamana trecuta, in timpul unui discurs in Parlamentul European, accelerarea achizitiilor de obligatiuni.

Analistii si presa au concluzionat din discursul lui Draghi ca BCE este pregatita sa sprijine mai puternic lupta impotriva crizei datoriilor, daca liderii politici se pun de acord saptamana urmatoare asupra unui control mai strict al bugetelor celor 17 state membre ale uniunii monetare.

BCE a redus, joi, dobanda de politica monetara de la 1,25% la 1%, dupa o diminuare similara, de 0,25 puncte procentuale in noiembrie. Institutia a crescut dobanda de la 1% la 1,5% tot in acest an, prin doua majorari ale ratei cheie in aprilie si iulie.

Institutia a anuntat saptamana trecuta, alaturi de marile banci centrale din SUA, Elvetia, Marea Britanie, Canada si Japonia, masuri coordonate pentru a asigura lichiditati in dolari bancilor din afara Statelor Unite.

Totodata, la o licitatie organizata miercuri, BCE a primit din partea bancilor comerciale cereri pentru imprumuturi de 50,7 miliarde de dolari pe perioada de 84 de zile si 1,6 miliarde de dolari pentru o saptamana. Cererea a depasit asteptarile de zece miliarde de dolari ale traderilor consultati de Reuters.